Recomandări 10-16 august

Newsletter #5

Nu știu când am ajuns la jumătatea lui august, dar probabil că m-am luat cu cititul și am uitat de mine. Probabil și voi la fel :D

Mi s-a părut minunat acest interviu tăios acordat de Rodica Zafiu despre evoluția limbii române și despre cei care se plâng că limba noastră prea-curată e stricată de noile generații. E un mic manifest împotriva fandoselii și a exprimărilor nefirești. „E foarte rar ca cineva să spună «vai, cât de rău vorbesc eu față de bunicul meu». Este tema degradării limbii pe care istoriile o arată ca recurentă cu secole în urmă pentru alte culturi, dar cu destul timp în urmă și în cultura română. Fiecare generație pe rând se lamentează de stricarea limbii, degradarea limbii și așa mai departe.” Teama vorbitorilor de cacofonie este „absurdă”, a continuat lingvista, atingând o pornire des întâlnită, adesea caraghioasă, de a curăța limba. „Nu e o atitudine a lingviștilor, nu e o recomandare venită neapărat de sus în jos, dar ea a avut foarte multe efecte surprinzătoare: acel «ca și» extins în ultima vreme și care probabil că a fost de mulți ales de teama de a nu provoca întâlnirea unor consoane care n-au cum să nu se întâlnească în limbă; învierea lui «precum» – mult mai mulți folosesc azi pe «precum» decât acum 30 și 40 de ani pentru că nu e «ca», deci îl putem folosi»”.

Cum Rodica Zafiu e una dintre cele mai reputate lingviste de la noi, eu zic să nu ne facem griji, limba română e vie și nevătămată (m-am abținut la timp să zic că e alive and kicking).

---

✍️ Ida este o fetiță dintr-un sat numit Lönneberga, din Suedia. Fratele ei mai mare, Emil, e un copil tare năzdrăvan, ale cărui isprăvi l-au făcut cunoscut în tot satul și prin împrejurimi. Așa că nu-i de mirare că micuța Ida își dorește să-i urmeze exemplul. Totuși, cum se fac năzbâtiile? Pentru Ida nu e deloc simplu, deoarece „năzbâtiile nu se inventează“, spune Emil, ci doar se întâmplă pur și simplu. Dar, fiind un frate mai mare și mai experimentat, Emil nu poate să nu-i ofere surioarei lui o mână de ajutor. Așa că poznele vin una după alta.

Cam despre asta e vorba în Când s-a apucat Ida de năzbâtii, de Astrid Lindgren, carte cu ilustrații de Ilon Wikland, traducere de Andreea Caleman, apărută la editura Cartea Copiilor.

𝐀𝐬𝐭𝐫𝐢𝐝 𝐋𝐢𝐧𝐝𝐠𝐫𝐞𝐧 (1907–2002) e cea mai cunoscută scriitoare suedeză de literatură pentru copii. A crescut printre cărți și a fost toată viața o mare susținătoare a lecturii în rândul copiilor. „O copilărie fără cărți nu este copilărie. E ca și cum ai fi izgonit din locul fermecat în care poți găsi bucuria în stare pură.” Cărțile i-au fost traduse în zeci de limbi și au făcut obiectul multor ecranizări. După Frații Grimm și Hans Christian Andersen, Astrid Lindgren e cel mai tradus autor de literatură pentru copii din lume.

Vârsta indicată: 4-9 ani

Editura: Cartea Copiilor

Anul apariției: 2024

---

Iată că una dintre seriile mele preferate a ajuns la volumul al cincilea! Cum să faci să NU citești dar să fii cool reia aventurile școlărești ale lui Charlie Joe Jackson. Pentru cei care n-au citit niciun volum, NU sunt niște cărți îndreptate împotriva lecturii, ci dimpotrivă, așa că stați fără griji. În această nouă aventură, Charlie Joe încearcă să navigheze prin misterele și complicațiile relațiilor cu fetele. Avem aici amestecul de umor și situații ciudate din viața unui băiat de școală generală în care preadolescentul tău se poate regăsi cu ușurință.

Tommy Greenwald (n. 1962) este dramaturg şi scriitor american. A debutat cu titlul Ghidul lui Charlie Joe Jackson. Cum să faci să nu citeşti şi este co-autor al versurilor pentru muzicalul John & Jen. Lucrează ca director de creaţie la Spotco, unde concepe texte publicitare pentru spectacolele de pe Broadway. Ilustrații de J. P. Coovert

Traducere din engleză de Mihaela Buruiană

Vârsta indicată: 10-14 ani

Editura: Arthur

Anul apariției: 2024

---

Acum patruzeci de ani descopeream fascinat un mic device adus de părinții mei acasă: un cub colorat cu fețe mobile. Era vorba de un cub Rubik, cumpărat de pe piața neagră. Eu n-am reușit nici până în ziua de azi să-l rezolv, însă m-am bucurat recent, când am văzut că el a ajuns din nou la modă printre copii, unii fiind deja specialiști în a-l rezolva cu maximă rapiditate. Editura Frontiera are în pregătire un album ilustrat pe tema asta, Ernő Rubik și cubul magic, care va apărea la toamnă. Cartea scrisă de Kerry Aradhya și ilustrată de Kara Kramer este o biografie ilustrată și totodată o poveste menită să inspire copiii, pentru că le vorbește despre curiozitate, creativitate și curajul de a crede în propriile idei.

Pentru curioșii care vor să afle mai pe larg povestea celebrului joc, la editura Curtea veche au apărut deja memoriile inventatorului maghiar care a împlinit de curând 80 de ani, Cubul, jocul care a captivat lumea.

Ernő Rubik (n. 1944) e profesor de arhitectură și creator de puzzle‑uri mecanice, dintre care cel mai important este Cubul Rubik, inventat în 1974. În 1983, a înființat Rubik Stúdió, o întreprindere specializată în fabricarea de jocuri și de mobilă. A locuit toată viața la Budapesta.

Până săptămâna viitoare, la revedere!

---